O navă comercială despre care se spune că este grecească, veche de peste 2400 de ani, a fost găsită pe coasta Bulgariei, la aproximativ 80km de Burgas. Descoperirea a fost făcută, pe 22 octombrie 2018, de o echipă de cercetători anglo-bulgară, ambarcațiunea fiind declarată oficial cea mai veche epavă intactă din lumă.

Acest tip de navă, destinată transportului de mărfuri, seamănă izbitor cu acele corăbii pictate în scop decorativ pe vasele ceramice grecești, în care se transporta vinul. Și totuși, este foarte probabil să fie vorba despre galeră feniciană – având în vedere că aceștia au fost pirmii navigatori care au ajuns în Marea Neagră din Mediterana.

Din primele imagini captate cu ajutorul vehicului telecomandat subacvatic (ROV), cârma, băncile de vâslit și chiar și încărcătură par să fie intacte. Discutăm despre o galeră care era propulsată atât cu forța vântului cât și cu ajutorul galerienilor care trăgeau la rame.

Este o navă dintr-o altă lume

“Atunci când ROV [vehiculul cu telecomandă] se scufundă puteți vedea această navă atât de bine conservată, aproape perfect. Pare că revine de undeva din timp. Este ca o altă lume”, a declarat Helen Farr pentru BBC.

Găsită la mare adâncime, la sub 2000 de metri, acolo unde nici scafandreria modernă nu poate ajunge, nava s-a conservat extraordinar de bine în lipsa Oxigenului.

Fenicienii sunt primii navigatori care au pătruns în Marea Neagră dinspre Mediterana. Au ajuns aici cu 700 de ani înaintea Erei Noastre, de unde cărau grâu pentru Siria și Egipt, piei și sclavi de pe coastele de Nord (Rusia). Navigatorii fenicieni au contribuit foarte mult la răspândirea cunoștințelor despre construcțiile navale. Așa se face că, galerele feniciene au servit ca model pentru construcția viitoarelor galere grecești și romane.

Istoricul antic Strabon ne spune că, Homer învățase geografia de la fenicieni, și că Odiseea este doar o colecție de povestiri marinărești de origine feniciană, adunate din Creta, îmbrăcate într-o formă poetică, care prezintă primejdii exagerate spre a înspăimânta pe greci ca nu cumva să se apuce de comerț pe apă.

Fenicienii aveau cunoștințe de geografie, astronomie, geometrie și navigație. Aceștia navigau în toată Mediterana fără busolă, ziua după Soare iar noaptea după stele, cunoscând perfect mișcarea diurnă a astrelor.

Navigatorii fenicieni făceau navigație având ca reper spațial Ursa Mare (carul lui David). Astfel, atunci când mergeau spre Gibraltar țineau Carul Mare la dreapta, iar la întoarcere la stânga. Și nu trebuie să ne mire faptul că fenicienii cunoșteau navigația astronomică, în condițiile în care, la fel de bine, astronomia a servit și egiptenilor la făurirea piramidelor.

Fenicienii cutreierau nu doar Marea Mediterană, având colonii pe coastele de Nord ale Africii, dar treceau și Gibraltarul spre a merge la colonia Cadix și golful Gasconiei (Biscaya), de unde transportau diferite mărfuri.