ISTORIE

Comerțul în Marea Neagră acum 235 de ani

Informații prețioase asupra vieții economice din principatele române din a doua jumătate a Secolului al XVIII-lea ne oferă lucrarea intitulată Traité sur le commerce de la Mer Noire (Tratat asupra comerțului din Marea Neagră), apărută la Paris, în 1787, lucrare aflată în prezent în fondul de carte rară al Bibliotecii Județene „I.N. Roman” din Constanța.

Autorul cărții este fostul consul general al Franței la Smirna, Claude-Charles de Peyssonnel, membru al academiilor din Marsilia, Lyon și Dijon, corespondent al Academiei Regale de Inscripții și Beletre din Paris.

Volumul pune în lumină aspecte deosebit de interesante ale vieții economice din Moldova și din Țara Românească, și face, totodată numeroase referiri la ținutul dobrogean.

Mangalia și Constanța sunt văzute astfel de către autor, preocupat exclusiv de detaliile geografice și economice:

„Mangalia este un târg mare. Aici există o piață publică și un mare număr de depozite de grâne. Portul este destul de spațios și poate să primească vase de orice capacitate. Nu este însă destul de sigur iarna”;

„Kustendje (Constanța) este un important târg, condus de către un agă, care este în același timp însărcinat cu dirijarea transportării la Constantinopol a grâului care se primește aici în foarte mare cantitate. Portul (din Constanța) este nesigur. Când vântul este puțin mai puternic, corăbiile rămân cu mare greutate aici.”

Dintre principalele așezări din Moldova, autorul menționează, printre altele, orașele: Iași, Chișinău, Huși, Orhei și Galați.

Iașul, capitala Moldovei este prezentat ca „un oraș destul de mare și bine populat, având în jur de 50.000 locuitori.”

Din aceeași lucrare mai aflăm numeroase amănunte despre comerțul intens ce se făcea în principatele române pe calea apei, și despre activitatea de import-export din aceste ținuturi.

Spre exemplu, din Țara Românească și din Moldova se exportau, acum două secole, următoarele mărfuri: ceară, piei de animale, lână, miere, unt, seu, in, cânepă, grâne, sare și se importau: postavuri, stofe din Franța și Veneția, obiecte aurite, vopsele, metale, articole de băcănie.

La fiecare produs, autorul indică și prețul curent, ce corespunde – ca să folosim o sintagmă la ordinea zilei – „economiei de piață”.

Mai jos avem câteva imagini din carte. Cele două volume ale lucrării se găsesc greu și sunt destul scumpe.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.