În speranța că n-am dezvăluit totul prin titlul acestui material, este bine de știut încă de la început că semnele noastre zodiacale, așa cum le-am învățat, nu sunt atât de actuale, și din păcate nici măcar n-au fost vreodată corecte.  Această afirmație, care trece pragul unei simple ipoteze nu-mi aparține, dar este susținută de cel puțin două argumente destul de solide din sfera științelor exacte.

Atunci când au inventat Zodiacul, acum mai bine de 5000-6000 de ani, sumerienii l-au împărțit în 12 etape egale, stabilind 12 constelații, adică câte una pentru fiecare zodie. Dar atenție(!) au ales doar 12 din cele 88 de constelații vizibile pe bolta noastră cerească.

Mecanismul Zodiacului

Pentru a înțelege cum funcționează acest mecanism este suficient să vă imaginați o săgeată care pleacă de la Pământ, străpunge centrul Soarelui, și indică mai departe cu vărful ei spre Univers, în adâncime, acolo unde sunt stelele (care formează anumite constelații).

Acum trebuie să vă imaginați Pământul în timp ce orbitează (se învârte) în jurul Soarelui. Săgeata imaginară se rotește și ea, odată cu Pământul, indicând spre stele, adică spre cele 12 constelații anume alese de sumerieni. Aceasta este mecanismul Zodiacului, și avem mai jos și o reprezentare destul de clară.

Procesul se încheie atunci când Pământul face o rotație completă în jurul Soarelui (adică la trecerea unui an de zile), după care, Zodiacul se repetă de la capăt, sau, după cum ar putea spune unii, se „resetează.”

Ei bine, toate stelele care se află în proximitatea discului (cercului) făcut imaginar de vârful săgeții se spune că sunt semnele noastre zodicale (cele 12 constelații sau grupuri de stele).

Primul argument

La momentul respectiv, sumerienii aveau deja un calendar anual format din 12 luni (bazat pe fazele Lunii), situație în care au ales ca și Zodiacul să fie împărțit tot în 12 părți. Iar dacă vechile legende babiloniene (populație care a absorbit pe sumerieni) ne vorbesc despre 13 constelații, și nu 12, sumerienii au ales să renunțe la una dintre ele: este vorba de constelația Ophiuchus, adică Omul cu Șarpele sau Purtătorul Șarpelui.

Ca ambrambureala să fie și mai mare, trebuie reținut că aceste constelații au forme și dimensiuni diferite, motiv pentru care și Soarele petrece perioade inegale de timp atunci când se aliniează, aparent, cu fiecare dintre acestea. Adică, săgeata noastră imaginară petrece 45 de zile în Zodia Fecioară, și doar 7 zile în Scorpion. Deci zodiile nu sunt egale ca și număr de zile.

Dorința ordonării acestui haos i-a obligat pe sumerieni să ignore în mod intenționat faptul că, săgeata noastră trece prin 13 constelații și nu doar prin 12, după cum am explicat. Au atribuit apoi, pentru fiecare constelație în parte perioade egale de timp, în ciuda faptului că, după cum am explicat, din perspectivă astronomică situația este total diferită.

În realitate, pe lângă cele 12 zodii deja consacrate, timp de 18 zile pe an, Soarele se aliniază constelației Ophiuchus. Acesta este doar primul argument.

Al doilea argument

Conform estimărilor făcute de NASA, în cei 5000-6000 de ani de la definirea semnelor noastre zodiacale, Axa Pământului s-a înclinat, din pricina unei modificări subtile în procesul de rotaţie. Acest fenomen a fost suficient pentru a schimba definitiv poziția Terra în raport cu toate constelațiile așa cum erau acestea în perioada sumerienilor.

Astfel, în epoca Babilonului, dacă ziua ta de naștere era între 23 iunie și 22 august, însemna că te-ai născut în zodia Leului. În prezent însă, așa cum ne explică specialiștii NASA, cerul nostru s-a modificat din pricina axei de rotație a Pământului care nu mai indică același Pol Nord ca acum 6000 de ani. În aceste condiții, dacă ești născut pe 4 august înseamnă că zodia ta este Rac (adică constelația anterioară) și nu Leu, așa cum probabil ai știut până acum.

În plus,după cum este prezentat și-n imaginea de mai jos, mișcarea de rotație a Pământului nu este perfectă, condiție în care la vârful Axei de Rotație avem o mișcare (o abatere) care generează un cerc imaginar la fiecare 25.920 de Ani Pământeni. Acest fenoment se numește „Precesie” sau „Precesia Echinocțiilor”

De ce doar 12?

Puțini dintre semenii noștri sunt conștienți de faptul că, noi utilizăm azi descoperirile în matemetică ale sumerienilor de acum 6000 de ani. Atunci când doreau să facă un calcul, sumerienii foloseau sistemul de numărare în bază șaizeci.

Astfel, cercul are 360 de grade, o zi și o noapte însumează 24 de ore, iar un an de zile 12 luni. Așa am ajuns să învățăm la școală că, Pământul face înconjurul Soarelui în 12 luni, iar un cerc are 360 de grade.

În timpul acestei mișcări (numită și Mișcare de Revoluție) cerul nostru se schimbă, adică tabloul stelar văzut de pe Terra diferă, motiv pentru care sumerienii l-au împărțit în 12 segmente egale a câte 30 de grade fiecare (360/12). Ulterior, toate stelele cuprinse într-o „felie” de 30 de grade au fost numite constelaţii (grup de stele), fiecare dintre acestea primind câte o denumire. Aceasta este matematica din spatele Zodiacului, și motivul pentru care avem doar 12 zodii.

Scopul Zodiacului

După cum am explicat, ciclul complet al Precesiei este egal cu 25.920 de Ani Pământeni, iar dacă împărțim această cifră la 12 ne rezultă 2158 de ani – care înseamnă o Vârstă Astrologică.

La modul general, în funcție de metoda de calcul, Precesia este 26.000 ani, condiție în care o Vârstă Astrologică este egală cu 2160 de ani. Cu alte cuvinte, ne raportăm de două ori la constelații (semne astrale): atunci când Pământul se rotește în jurul Soarelui, dar și din perspectiva Precesiei. 

Acest sistem a fost gândit de sumerieni în scopuri stict astronomice, pentru a putea determina ciclul mişcării corpurilor cereşti și nu pentru a anticipa „soarta” omului născut sub o anumită constelație (zodie).

Perspectiva psihologică a Horoscopului

Dacă le veți cere astrologilor argumente științifice veți rămâne surprinși să constatați totala lor lipsă de consistență. Vorba profesorului meu de psihologie militară și statistică, reputatul Doctor în Psihologie, Filater Sîntion: “Să nu-mi veniți pe aici cu horoscoape, să-mi spuneți mie că Gemenii au azi succes în afaceri, și cel de doi ani, și cel de șaizeci.

Încrederea aproape oarbă a unora în Horoscop a fost investigată la nivel științific acum vreo 20 de ani, iar în 1998, cercetătorii Outi Lillqvist și Marjaana Lindeman de la Universitatea din Helsinki au publicat un studiul intitulat “Belief in Astrology as a Strategy For Self-Verification and Coping With Negative Life-Events” pe care vă invit să-l citiți aici.

Autorii explică cum persoanele care nu simt că dețint controlul asupra propriilor vieți sunt mai atrase de Astrologie, și se regăsesc mai ușor în horoscoape. În psihologie asta se mai numește și „loc al controlului.”

O altă cercetare a demonstrat că, perspectiva pozitivă a unui Horoscop poate ajuta o persoană să se descurce mai bine la problemele cognitive și de creativitate. Este vorba despre cunoscutul efect Placebo, care se poate traduce prin “nu este nevoie să fie real ca să aibă un efect real.“ Și sunt destul de numeroase studiile care au demonstrat că Placebo poate funcționa chiar și atunci când pacientul știe că ia o pastilă falsă și nu una reală.

La cele explicate mai putem adăuga un alt fenomen psihologic datorită căruia oamenii au încredere în horoscoape. Astfel,profesorul de psihologie Stuart Vyse a explicat că “motivul pentru care oamenii se regăsesc atât de ușor în horoscoape se datorează faptului că, persoanele chiar își doresc asta. Devin practic complici în încercarea altora de-ai încadra într-un horoscop.” Și dintr-o dată pare că se potrivește!

Efectul „Barnum”

Și uite așa, ajungem și la efectul Barnum, după numele faimosul afacerist și politician american P. T. Barnum, proprietar al circului “Barnum & Bailey.”

Acest sindrom are la bază un studiu, făcut în anul 1949, în care 39 de studenți au primit caracterizări de personalitate fiind informați că acestea sunt relizate cu ajutorul unui examen psihologic foarte amănunțit. În realitatea însă, toate profilele psihologice erau identice, dar conțineau trăsături foarte generale .

Și ce credeți că s-a întâmplat? După ce au citit aceste caracterizări, 38 din cei 39 de studenți testați au susținut că trăsăturile li se potrivesc în mare măsură.

Acesta este Efectul Barnum: ne demonstrează că fiecare persoană se regăsește în aproape orice Horoscop. Din acest motiv descrierile din Horoscop au tendința să fie ambigue, și de cele mai multe sunt marcate de o notă pozitivă.

Dincolo de aceste aspecte, Horoscopul oferă un anumit tip de spiritualitate, care nu se bazează pe religia tradițională, iar datele din ultimii 20 de ani arată că, foarte mulți oameni au tendița să devină mai puțin religioși dar mult mai spirituali. În plus, horoscopul individualizează la nivel personal, în timp ce religia plasează în general omul într-o mulțime.

Perpetua căutare și neliniște a omului este generată de lipsa unui loc al său în imensul Univers.